8/44 Ghana. Drumul spre casă – Yaa Gyasi

Drumul spre casă este un roman ce o să-ți placă! Bine, ai dreptate, nu îți cunosc gusturile livrești 😊 (de vrei, poți să mi le spui în comentarii), dar povestea prezentată este interesantă și, poate, pe placul tău. Pe mine m-a făcut curioasă și m-a ținut aproape pe tot parcursul acțiunii sale destul de complexe.

Cartea surprinde 8 generații (aproape 300 de ani) și viețile a 16 – 17 personaje. Știu, sună puțin descurajant ce e drept, dar te adaptezi odată ce îi dibuiești structura puțin cam încurcată. Recunosc că pentru un moment sau două am fost ușor derutată încercând să înțeleg și să îmi amintesc personajele. Dar, uite, tu tocmai citești rândurile astea și nu o să pățești la fel pentru că urmează să devii avizat!

Ghana, secolul al XVIII-lea. Imaginează-ți o fortăreață sub forma unui impunător castel: Castelul Cape Coast. Coboară-ți puțin privirea și observă cum în pivnița castelului există o închisoare plină cu sclavi pentru comerț. Castelul este reședința coloniștilor britanici. Uite și 2 surori africane, care nu se cunosc. Fără ca ele să știe, una locuiește sus în castel, proaspăt căsătorită cu un guvernator britanic, pe când cealaltă este prizonieră jos în întunecata și insalubra închisoare a castelului.

Acum e nevoie de puțină atenție! Important în structura cărții este faptul că acțiunea sare foarte des în timp, prezentând doar câteva povești relevante din viața fiecărui personaj. După ce citim poveștile celor două surori, următoarele personaje -urmașii celor două- intră în scenă alternativ; câte un descendent de pe linia unei surori urmat de un descendent de pe linia celeilalte surori, și tot așa înaintăm, personaj cu personaj, spre timpurile noastre. Fiecare poveste împletește firul narativ ce leagă Africa de America, prin intermediul unui Ocean Atlantic traversat de vapoare pline cu sclavi. Dacă te încurci în cele 16 voci, există o mică legendă la începutul cărții care se va dovedi extrem de utilă. Odată ce ai înțeles acest aspect, acțiunea este de așa manieră legată încât o să te obișnuiești cu ușurință.

Povestea fiecărui personaj este vie, intensă, puternică, încât nu are cum să nu te prindă aproape instantaneu. Sunt într-adevăr personaje de care te atașezi mai mult și cu care ai mai vrea să stai de vorbă, să auzi mai mult din povestea lor, să mai înaintezi poate măcar câteva zeci de pagini alături de ele; dar cum Yaa Gyasi este creatoarea acestei povești nu poți decât să îi respecți dorința, să îți iei la revedere de la personaj și să continui urmărind cu interes bucata de poveste pe care o pun în scenă urmașii săi. Legăturile dintre generații sunt bine desenate, toate cele 16 povești sunt sudate una pe umerii celeilalte, acțiunea înaintează cursiv.

Despre ce ne vorbește cartea?
Într-un cuvânt, despre sclavie și despre urmările acesteia asupra conștientului / inconștientului colectiv al unei nații. Narațiunea ne poartă într-o călătorie în timp și în spațiu. Uite, acum suntem martori ai triburilor africane și a poveștilor lor – superstiții, organizare, istoric, lupte pentru putere. Acum, ochiul nostru magic surprinde coloniști britanici și stăpâni americani de sclavi. Privim cu îngrijorare la străvechiul continent African răvășit de lupte politice și vedem desfășurându-se bucăți din istoria sclavilor în America. Ne plimbăm fascinați pe Coasta de Aur, ni se rupe sufleul în plantațiile din Mississippi, ne întristăm privind realitățile cluburilor de jazz și a caselor de drogați din Harlem, trudim în minele de cărbune din Alabama. Trecem prin Războiul Civil american, traversam epoci și poposim în perioade cu însemnătate istorică pentru subiectul nostru.

Uite și un mic instantaneu, una dintre poveștile cărții: aflăm cum triburile africane devin parteneri de afaceri pentru britanici făcând razii războinice spontane pe teritoriile altor triburi mai slabe, de unde iau prizonieri. Acești prizonieri devin marfă în comerțul cu sclavi. Nu te apără nimic, nici titlul avut, nici faptul că ești important în structura unui trib, dacă ești prins, ești vândut britanicilor. Acum poți să dormi liniștit, împăcat și fericit în casa ta și, în câteva clipe, noaptea îți aduce în prag niște războinici dintr-un alt trib care te leagă și te transformă din suflet în marfă. Dar să nu crezi că această ocupație era una nouă, căpătată odată cu venirea omului alb. Nu, ea exista de multă vreme. În raziile dintre triburi se aduceau prizonieri, pradă de război, iar parte din ei erau transformați în sclavi domestici pentru cei din tribul victorios.

Deși are pe alocuri o aură exotică – poveștile cu triburi despre care îți ziceam, credințe africane și un stil destul de liric, cartea aduce și o puternică notă de tristețe, durere și nedreptate. Ești prins în frumusețea poveștii și în magia ficțiunii, în defilarea personajelor care se schimbă constant, până când realizezi cu adevărat că ceea ce citești își ia în fapt seva prin rădăcini înfipte în realitate. Te sperii de inumanul din omul alb. Te cutremuri de drama sclavilor, de lipsa de control asupra propriilor vieți, de durerea și tragedia felului inuman în care au fost tratați. Văzuți ca simple obiecte, vânduți ca marfă. Imaginile sunt vii și puternice. Complet nedrepte. Nedreptatea leagă viețile tuturor într-un tot unitar, aducând durerea strămoșilor până în prezent. Imaginea finală a cărții ne lasă însă să sperăm la o soartă poate ceva mai luminoasă, simbolizează o regăsire, o reîntoarcere, o vindecare.

Parcă văd toate aceste personaje locuind în niște camere (capitolele) ale căror lumini se aprind doar pentru scurtă vreme. Când lumina se stinge în camera în care ești, atunci tu trebuie să lași personajul să se ducă și lumina să se stingă și să deschizi ușor ușa următoarei încăperi. Nu știi încă ce te așteaptă aici, dar se înfiripă o nouă poveste, un nouă viață ți se oferă privirii. Un labirint ghidat și bine organizat în care fiecare încăpere îți aduce trăirile ei, imaginile ei, informațiile ei, ofrandele ei. Și când ai terminat vizita, la ieșirea din acest…să îi zicem, castel, ca să păstram una din imaginile importante ale cărții, îți dai seama de mesajul plimbării. Deși viața fiecăruia dintre noi pare un capitol de sine stătător, ea e legată de povestea celor dinaintea noastră. Viața noastră capătă astfel încă o dimensiune – sensul pe care îl poartă în povestea globală a tuturor vieților ce ne precedă și a celor ce ne urmează. Par o mulțime de povești diferite, dar în același timp este vorba despre o singură mare poveste, căci toate aparțin aceluiași întreg.

Nu o să intre în categoria favoritelor personale, dar este fără doar și poate o carte din categoria cărților bune și a celor care merită citite. O carte în care simți că s-a pus mult suflet și mult efort pentru a împleti frumos această poveste transgenerațională și care arată că tânăra autoare (născută în 1989 în Ghana și crescută în America), este o scriitoare talentată. Având în vedere că acest roman complex este unul de debut, aștept cu drag și cu interes să descopăr viitoarele povești scrise de Yaa Gyasi.

Cartea a câștigat National Book Critics Circle Award pentru debut în 2016 și Pen / Hemingway Award în 2017.

Când cineva face un rău, că ești tu sau sunt eu, că e omul de pe Coasta de Aur sau omul alb, e ca un pescar ce-și întinde plasele în apă. Ține doar un pește sau doi de care are nevoie să se hrănească și îi pune pe ceilalți la loc în apă, gândindu-se că viețile lor au să se întoarcă la normal. Nimeni nu uită că a fost odată prins, chiar dacă acum e liber. Dar, Yaw, tu trebuie totuși să îți îngădui să fii liber. (…) Fii liber Yaw. Fii liber.

Yaa Gyasi, Drumul spre casă, traducere din limba engleza și note Irina-Marina Borțoi, Editura Litera, 2018

Cu drag,
Andra🍁

Text: Andra Staicu
Instagram: casa_din_cuvinte
Facebook: Casa din cuvinte

Acest blog este protejat de Legea Drepturilor de Autor. Preluarea pentru uz personal sau comercial a textelor se poate face numai cu acordul scris al autorului și menționarea sursei prin link. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Website Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: