Recenzie: Povestea mea – Michelle Obama

Cartea lui Michelle Obama nu cred că mai are nevoie de nicio introducere suplimentară. La noi este publicată de editura Litera, cu titlul original Becoming tradus ca Povestea mea. Becoming (în traducere mot-a-mot: devenind) a fost ales ca titlu pleacând de la ideea că viața lui Michelle Obama a fost o constantă devenire, o viață în care a ales mereu creșterea, dezvoltarea, transformarea în detrimentul comfortului sau al stagnării.

Povestea se întinde pe parcursul a peste 600 de pagini și este împărțită în 3 mari capitole (Povestea mea; Povestea noastră; Povestea continuă) urmate de un Epilog.

Stilul de a scrie este simplu, dar personal, onest și, de aceea, plăcut și interesant.

Prima parte, Povestea mea, este în fapt poveste unei familii de culoare, cu venituri medii, din South Shore, Chicago; familia Robinson: tatăl Fraser, mama Marian și copii Michelle (alintată Miche) și Craig. O poveste despre greutăți, valori, nedreptăți, ambiție, luptă, izbândă sau durere. Despre boala tatălui, rănile sufletești ale bunicilor, încurajările mamei sau iubirea fratelui.

Michelle se dedică studiului și este prezentată rând pe rând pe parcursul școlii primare, școlii generale, a liceului și apoi a facultății. Fiecare etapă cu problemele și cu victoriile ei, cu transformările ei, dar în toate fetița/adolescenta/tânăra de culoare care nu își uită niciodată firul director și care muncește cu determinare pentru următorul și următorul pas. În jurul său, în fundal, este pictată imaginea societății și a inegalității dintre persoanele albe și cele de culoare. Michelle scrie despre acest subiect într-un stil deloc agresiv sau patetic. Ea doar își spune povestea și o spune de așa manieră încât foile se întorc și curiozitatea crește cu fiecare rând citit.

Prima parte este, în primul rând, povestea unei fetițe ambițioase de culoare, care se autodepășeste prin studiu.

Povestea noastră, cea de-a doua parte a cărții, face referire la povestea sa și a lui Barack Obama. Aflăm astfel despre o Michelle organizată, ambițioasă, perfecționistă și despre un Barack pe care nu îl deranjează “haosul”, fie el manifestat ca dezordine fizică sau sub forma mai multor proiecte cu care jonglează în același timp. Un Barack care pare să înflorească cu cât mizele sunt mai ridicate și presiunea este mai mare. 

Povestea lor este candid relatată, Michelle nu se ferește să intre în intimitatea cuplului, să spună ce o deranjează, să arate diferențele dintre ei doi, să vorbească despre certuri, nefericiri, nepotriviri și apoi despre împăcări și lucrul împreună, în echipă. Tot aici pe lângă începuturile ca îndrăgostiți, nașterea copiilor și alte povești de familie, vom afla despre ascensiunea politică a lui Barack și despre impactul acestei ascensiuni asupra lui Michelle și a copiilor. 

De asemenea, este urmărită și cariera ei  și lupta pentru a păstra echilibrul între: propria carieră – ascensiunea politică rapidă a soțului – și dorința de a fi o mamă responsabilă. Se schițează prieteniile cu alte femei interesante care devin parte din universul familiei Obama și ideea că nu poți crește de unul singur, ci doar prin ajutor reciproc.

Michelle nu va fi de la început de acord cu planurile de a intra în politică, va suferi să rămână singură cu copii zile în șir -Barack fiind foarte des plecat la întâlniri politice- însă nu va sta în calea viselor și dorințelor soțului. În ciuda problemelor și greutăților Michelle decide să i se alăture atunci când i se oferă posibilitatea să candideze la președinție. Despre rolul ei în toată acestă poveste, despre ajutorul oferit în campanie, despre campanie în sine, despre sacrificii și dedicare, sprijin și suport, aflăm din acest capitol. Cei doi formeaza un cuplu de neînvins și câștigă alegerile prezidențiale.

Povestea continuă, ultima parte a cărții, prezintă viața la Casa Albă pe parcursul celor două mandate prezidențiale. Primul Președinte american de culoare. Prima dată când o Primă Doamnă este o femeie de culoare. Michelle simte presiunea acestei titulaturi și situații fără precedent istoric. Deși la început tinde să se inspire din modelul Primelor Doamne anterioare, decide în cele din urmă că vrea să se exprime pe ea însăși. Își va scrie propria cale.

Capitolul conține câteva amănunte “picante” despre protocolul Casei Albe, despre limuzine blindate, gărzi de corp și nume de cod, lipsa de libertate și constrângeri; despre bucătari personali sau vizite în țări străine, întâlniri cu Regina Marii Britanii sau Nelson Mandela; sau despre cum mâncarea de la Casa Albă este plătită din salariul Președintelui.

Michelle are două mari planuri: 1) să fie o mamă bună și să vegheze ca acestă viață în lumina reflectoarelor -cu plusurile și minusurile ei- să nu îi afecteze fetele și 2) să se implice în proiecte care îi sunt aproape sufletește.

Încercă astfel să relaxeze atmosfera de la Casa Albă și să o facă pe cât posibil mai veselă și mai informală. Invită des copii, plantează o grădină de zarzavaturi și face tot posibilul să creeze o viață cât mai aproape de normalitate. Se implică în proiecte legate de nutriție sănătoasă, de educație, de reintegrare socială a veteranilor de război. Michelle nu se va sfii să intre în amănunte legat de aceste proiecte și consider acest lucru normal. La fel cum normal mi se pare și că face anumite remarci politice și își arată nemulțumirea față de anumiți reprezentanți. Toate acestea fac parte din viața ei și din autobiografia ei. 

Rămân încă multe lucruri nespuse și de descoperit de către tine, dacă alegi să citești cartea. Este o carte exhaustivă care tratează mai multe teme: ambiție și creare de sine; reinventare și alegerea propriului drum; maternitate și echilibrul carieră – relație de cuplu – copii; căsătorie, vise și compromisuri; realitățile unei persoane de culoare; politică; prietenii pe care ne clădim reciproc; viața în lumina reflectoarelor și căutarea normalității; alegerea autenticității și exprimării de sine. Și parcă fiecare temă conține câte o paranteză în care să mai enumeri subteme adiacente. O viață plină și o personalitate interesantă care își dorește să fie autentică, puternică, dedicată.

Citez din coperta interioară a cărții: “Povestea mea ne poartă prin bucătăriile modeste din Iowa și prin sălile de bal de la Palatul Buckingham, prin momente de durere sfâșietoare și ambiție fără limite, aducându-ne aproape de sufletul unei figuri unice, inovatoare a istoriei, în timp ce se străduiește să trăiască autentic, punându-și forța și vocea în serviciul unor idealuri mai înalte. Spunându-și povestea cu sinceritate și îndrăzneală, ne aruncă o provocare nouă, celorlalți: Cine suntem și cine dorim să devenim?”  

Text recenzie: Andra Staicu
Carte: Povestea mea - Michelle Obama, Editura Litera

facebook.com/casadincuvinte

Acest blog este protejat de Legea Drepturilor de Autor. Preluarea pentru uz personal sau comercial a textelor se poate face numai cu acordul scris al autorului și menționarea sursei prin link. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Website Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: