Cartea de astăzi ne poartă într-o călătorie interesantă în lumea psihologiei succesului și revarsă lumină asupra diferenței dintre două mari tipuri de mentalitate: mentalitatea rigidă (fixed mindset) și mentalitatea flexibilă (growth mindset). Unde ne aflăm pe scala desenată de cele două tipologii spune multe despre felul nostru de a privi viața! De exemplu: despre cum ne raportăm la eșec sau la succes, despre simțul nostru de aventură sau frica de noi provocări, despre deschiderea spre învățare, dezvoltare și progres sau, din contră, despre stagnare, frica de greșeală și nevoia de a ne dovedi în permanență calitățile în fața altora.
Carol S. Dweck, profesoară de psihologie la Universitatea Stanford, este cunoscută pentru decenii de cercetări pe subiecte legate de sfera dezvoltării personale, precum succesul, personalitatea și motivația. Ideile din “Mentalitatea învingătorului“, cartea despre care vorbesc astăzi, sunt rezultatul a ceea ce se dorea inițial un studiu despre modul în care oamenii reușesc să facă față eșecului.
Dweck plecă de la premisa că mentalitatea “este responsabilă pentru multe dintre lucrurile care te împiedică, poate, să-ți împlinești potențialul.” Convingerea că inteligența și personalitatea pot fi dezvoltate sau, din contră, credința că sunt însușiri nemodificabile, adânc înrădăcinate, ne influențează substanțial viața. Iată cum!
Mentalitatea rigidă
Mentalitatea rigidă este sinonimă credinței că “abilitățile tale sunt bătute în cuie”. O astfel de credință, adeseori neconștientizată, că sunt doar ceea ce sunt acum, că nu pot să devin mai mult, mă face nesigur și dornic în permanență să îmi dovedesc valoarea. “Am întâlnit foarte multe persoane preocupate de acest unic scop istovitor de a-și dovedi capacitățile. Indiferent de situație ele se simt presate să își confirme inteligența, personalitatea sau caracterul”.
🗝 Crezi că pentru a avea succes este suficient să ai talent. Ca să ai valoare realizările trebui să vină fără efort. Nu ai răbdare să te dezvolți și să progresezi, vrei rezultate acum.
🗝Tinzi să te demotivezi foarte ușor; îți este greu să continui când ai probleme sau greutăți.
🗝 Te simți amenințat de succesul și reușitele altora; te compari.
🗝 Îți este frică de provocări, de lucruri noi, de tot ceea ce te poate face să pari nepriceput în ochii altora. Ai dorința de a rămâne într-o zonă de confort pe care o cunoști, o poți controla și unde ești sigur de reușită. Vezi eșecul ca pe un regres; el devine traumatizant, definitoriu. Crezi că oamenii inteligenți trebuie să reușească tot timpul.
🗝 Îți dorești cu ardoare să reușești și ai un sentiment de superioritate atunci când o faci. Încerci mereu să demonstrezi că ești special.
🗝 Ești intolerant la greșeli, critici sau obstacole. Când greșești nu poți să îți admiți vina ci învinovățești mereu circumstanțele, contextul, pe ceilalți. Respingi criticile, chiar și pe cele constructive; orice feedback care nu este pozitiv, te rănește.
🗝 Ești concentrat doar pe rezultat, dacă nu ți-ai dovedit inteligența nu te poți bucura de proces în sine.
🗝 Ai un monolog intern bazat pe judecată (atât judecată față de tine, cât și față de ceilalți); îți este greu să vezi lucrurile din perspectiva în care poți să înveți din greșeli.
“Mentalitatea rigidă anihilează dorința de a învăța. Și pare să răpească resursele de a te descurca.” “Când oamenii cred în rigiditatea însușirilor, sunt întotdeauna în pericol de a fi influențați de eșec.” “E mai bine să devii decât doar să fii. Mentalitatea rigidă nu le permite oamenilor luxul devenirii.”
Mentalitatea flexibilă
Mentalitatea flexibilă, pe de altă parte, înseamnă să știu că prin efort, îmi pot dezvolta abilitățile. Mentalitatea flexibilă susține credința că pot să devin mai bun, că pot învăța și că “oricine se poate schimba și poate evolua prin strădanie și cunoaștere”. Dispare nevoia de a-mi demonstra constant valoarea, și apare deschiderea spre a învăța din situațiile și contextele de viață. Reflectorul nu mai este pus asupra valorii mele ci asupra posibilităților existente. Focusul nu mai este spre judecată și dovedire de sine ci spre curiozitate și devenire.
🗝 Apreciezi talentul înnăscut, dar admiri și pui accentul pe efort și muncă. Crezi că doar inteligența și talentul, fără muncă, nu conduc la realizări pe termen lung.
🗝 Nu cauți perfecțiunea și rezultatele imediate. Ești interesat de perfecționare și știi că este nevoie de timp pentru ca potențialul tău să înflorească.
🗝 Ești motivat de poveștile de succes ale altora; te simți inspirat de ele.
🗝 Obstacolele nu te înspăimântă, te regrupezi repede. Îți plac provocările, te încântă lucrurile mai grele, chiar prosperi de pe urma lor. Când nu știi răspunsuri te simți motivat, stimulat să afli cum se rezolvă, să te dezvolți. Ești curios. Ai dorința de a învăța și a-ți depăși în permanență limitele.
🗝 Eșecul poate fi o experiență dureroasă, dar nu este definitorie pentru tine. Știi că este o situație pe care trebuie să o înfrunți, să o rezolvi, să înveți din ea.
🗝 Nu pui atât de mult accent pe rezultat și premii. Te poți bucura de activitate în sine, chiar dacă nu ești recompensat în niciun fel.
🗝 Îți pierzi mai greu motivația (ai capacitate de auto-motivare) și nu te dai bătut cu ușurință.
🗝 Cunoști și folosești variate moduri de a-ți facilita învățarea.
🗝 Ai un dialog interior orientat spre rezolvarea problemelor întâlnite.
Multe persoane cu mentalitate flexibilă nu își propun să ajungă în vârf, dar se întâmplă să o facă destul de des. Este un rezultat direct al entuziasmului și deschiderii de a afla mereu lucruri noi.
*
Dweck dedică spațiu și zonei de sugestii pentru educarea copiilor în așa fel încât aceștia să crească cu o mentalitate flexibilă (accent pus pe lăudarea efortului, străduinței și nu pe lăudarea rezultatelor).
“Pe parcursul cercetărilor mele, văd mulți copii mici străluciți, părând a avea un potențial uriaș, care sunt paralizați de obstacole. Aceștia sunt copii cu mentalitate rigidă. Când lucrurile merg prost se simt fără putere și incapabili.”
“Copiilor le place îndeosebi să fie lăudați pentru inteligența și talentul lor. Le dă un stimulent, o strălucire specială, dar numai pentru moment. În clipa în care se lovesc de un obstacol, încrederea și motivarea lor se fac nevăzute. Dacă succesul înseamnă că sunt deștepți, atunci eșecul înseamnă că sunt proști. Aici duce mentalitatea rigidă.”
“Lăudarea inteligenței copiilor dăunează motivației și realizărilor lor.”
Pe parcursul a peste 300 de pagini, diferențele dintre cele două mentalități vor fi analizate din diferite perspective: influența lor în afaceri, în sport, în relații, în starea de sănătate, în școală. Mai multe exemple și situații vor ilustra impactul apăsător, blocajul creat de mentalitatea rigidă sau, din contra, efectele benefice, de creștere, ale mentalității flexibile.
“Schimbarea mentalității nu constă în efectuarea unor modificări ici-colo. Este vorba despre a vedea lucrurile într-un mod nou. Când oamenii adoptă mentalitatea flexibilă ei trec de la un tipar gen “judecă și vei fi judecat” la unul de tipul “învață și ajută-i și pe alții să învețe”.
“Schimbarea mentalității într-una flexibilă mi-a rezolvat toate problemele? Nu. Dar știu că am o viață diferită datorită acestui lucru – una mult mai bogată. Și că sunt o persoană mult mai vie, mai curajoasă și mai deschisă.”
O carte cu o premisă interesantă și cu multe idei folositoare! Tu ce tip de mentalitate crezi că ai?
Mentalitatea învingătorului: o nouă psihologie a succesului, Carol S. Dweck, trad. Simona Karner, București, Curtea Veche Publishing, 2012
Text recenzie: Andra Staicu Facebook: Casa din cuvinte Instagram: @casa_din_cuvinte Acest blog este protejat de Legea Drepturilor de Autor. Preluarea pentru uz personal sau comercial a textelor se poate face numai cu acordul scris al autorului și menționarea sursei prin link.
Casa din cuvinte 
Leave a Reply