🗝UN ROMAN INEDIT
E foarte târziu în noapte când desfac ultimele cărți comandate. Întunericul a pus stăpânire de ore bune peste oraș și îmi dau seama că e prea târziu să le răsfoiesc acum, dar nu îmi pot opri impulsul. Îmi las ochii să cadă curioși peste un pasaj, apoi peste altul. Dau vrăjită paginile și timpul dispare. E un fel de ritual ce se desfășoară când mângâi literele cu privirea, un fel de salut, un “mă bucur de cunoștință, bine ați devenit cărțile mele!”
”Ochii tăi m-au văzut” de Sjón rămâne ultima. E o cărțulie pe care am comandat-o fără să caut prea multe lucruri despre ea și îmi e teamă că o să regret. Din descriere părea destul de… ciudată.
“E mult prea târziu” – îmi spune mintea – “culcă-te, mai citești și mâine”. Doar că începutul acestei cărți este atât de inedit, de straniu și de creativ, atât de sucit și de neașteptat încât simt cum mă cuprinde un val întreg de energie și rămân să mai citesc o vreme, curioasă, încântată.
🗝CINE E SJON?
Cine este omul ăsta? mă întreb contrariată a doua zi.
Internetul îmi spune că Sjón este pseudonimul lui Sigurjón Birgir Sigurðsson, un romancier, poet și textier islandez.
Este unul dintre cei mai originali și mai cunoscuți artiști islandezi contemporani. Poate și datorită faptului că a semnat multe din textele pieselor lui Björk și muzica și versurile altor cântăreți islandezi cunoscuți. Sau poate pentru că a fost nominalizat la Academy Award și Golden Globes pentru versurile din coloana sonoră a filmul lui Lars von Trier – ”Dansând cu noaptea”. Sau poate pentru distincția pe care o aduce Premiul Nordic Council Literature primit pentru romanul ”Blue fox” (tradus la noi de Polirom sub titlul ”Vulpea albastră”). Cel mai probabil grație tuturor la un loc.
🗝SINOPSIS
Acțiunea se petrece în Cel de-al Doilea Război Mondial, în orășelul ficțional Kükenstadt din Saxonia Inferioară (având o găină în mijlocul pieței drept statuie impozantă). Într-un han, un fost local de moravuri ușoare, își face apariția un evreu fugit dintr-o tabără de concentrare. Acesta este foarte slăbit și este dat spre îngrijire în taină lui Marie-Sophie – fată în casă. Evreul se dovedește a fi un alchimist și împreună cu Marie-Sophie crează o ființă din lut.
Naratorul romanului este chiar omul din lut! Istorisește unei fete. Nu știm cui, nu ni se spune; noi suntem doar martori tăcuți ai acestei povești atipice. Stilul de scriere este plin de energie, căci fata întrerupe des șirul întâmplărilor cu exclamații și cu întrebări.
Povestea are două planuri principale: naratorul din lut & fata căreia îi povestește și alchimistul evreu & Marie-Sophie. Pe lângă acestea sunt însă inserate diverse povești, parabole sau scene ca de teatru. Apare Arhanghelul Gavriil, apar îngeri și uneori chiar… unicorni.
Un experiment literar? Stilul atipic al scrierii lui Sjón m-a surprins, iar ”Ochii tăi m-au văzut” este, până acum, cea mai inedită cartea pe care am citit-o.
Câteodată m-a încântat și am înaintat zâmbind admirativ, curioasă, antrenată, iar câteodată m-am simțit deranjată de câte o imagine care mi s-a părut deplasată și scăpată de sub control; ca apoi să mă atragă iarăși și să mă bucure. Lectura m-a intrigat cu adevărat, nu doar ca stil, dar și ca semnificație.
🗝PUȚINĂ LUMINĂ, VĂ ROG!
Citind cartea am avut o senzație puternică că e mult substrat la care nu am reușit să ajung. Așa că am întrebat din nou internetul.
Am aflat că romanul face parte din trilogia intitulată Codex 1962. Apărută în 1994, ”Ochii tăi m-au văzut” este prima din cele trei cărți ce o compun. ”Thine eyes did see my substance (A love story)” – este titlul în engleză. Următoarele două cărți, netraduse la noi, sunt: ”Iceland’s Thousand Years (A Crime Story)” publicată în 2001 și ”I’m a Sleeping Door (A Science Fiction Story)” publicată în 2016.
Sjón declara că a fost atras de mic copil de folclorul islandic și de realismul lui direct, puternic. Un realism care răzbate din rândurile cărții și care mie mi s-a părut a fi uneori cam mult. Acestea sunt și momentele în care personal am simțit că originalitatea scrisului nu mai e organică, ci devine ușor ostentativă. Stilul poveștii este influențat și de scrierile lui Mikhail Bulgakov sau Bruno Shulz și de lucrarea ”Golem” a lui Gustav Meyrink.
Povestea de mai jos este însă cea care avea să mă ajute să pătrund în anticamera acestei cărți și cea care avea să îmi faciliteze înțelegerea.
⭐Pactul de la mormântul rabinului Loewe
Trilogia a luat naștere ca urmare a unei povești cu însemnătate personală pentru autor. În 1990, într-o perioadă dificilă din viața sa, călătorește în Praga. Întâmplarea face ca în această călătorie să viziteze mormântul lui Judah Loew ben Bazalel (rabinul Loewe), un mistic evreu. Cum oamenii scriau rugăciuni la mormântul acestuia, Sjón are o idee: să facă un pact cu rabinul. Îl roagă să îl ajute promițând ceva în schimb. Problemele i se rezolvă rapid după acest moment, astfel încât nu are de ales decât să își respecte promisiunea.
Pentru a înțelege angajamentul luat de autor mai trebuie să știm ceva. Misticismul evreiesc este casa legendei Golemului. Un Golem este o creatură creată din materie neînsuflețită, ce primește suflet prin diverse artificii esoterice. Rabinul Loewe este legat de o astfel de poveste ocultă. Se spune că el ar fi creat un Golem din lut și l-ar fi folosit pentru a apăra Praga de naziști.
Ce i-a promis deci Sjón, rabinului în schimbul rezolvării problemei sale? Că va face cunoscut mitul Golemului în literatura Islandei.
Rabinul Loewe e înmormântat în Praga în cartierul Josefov. Numele naratorului din carte? Josef Loewe! Am mai adăugat ulterior alte câteva conexiuni și înțelegeri citind despre Arhanghelul Gavriil așa cum este el portretizat de tradiția iudaică. Cu cât cercetezi și te apropii mai mult de miturile, de istoricul sau de credințele evreilor înțelegi că aceasta este cheia ce deschide ușile acestei cărți.
🗝CONCLUZII
Cartea te atrage pentru că te intrigă. Conține un mix de suprarealism, folclor, teologie, istorie, mit, poezie, umor, dramă și elemente de film expresionist, totul presărat cu o notă puternică de ambiguitate a simbolisticii textului.
Sjón transcende barierele convenționale ale genurilor literare și folosește fără teamă toate artificiile narative de care are nevoie ca să își spună povestea.
”Ochii tăi m-au văzut” este o lectură excentrică și reacția poate varia în funcție de cititor. Face parte din aceea categorie de lucruri ce stârnesc reacții contradictorii. O carte despre iubire în care apar trimiteri la nazism, Arhangheli și unicorni și în care narațiunea trece printr-o listă întreagă de stiluri, nu e puțin lucru! 🙂
Regret că nu e tradusă întreaga trilogie. Rămân curioasă de modul în care continuă povestea și mai ales de jocul cu stilurile.
O poveste ermetică, stranie, căreia trebuie să îi descoperi înțelesul strat cu strat.
*
Inedită plimbare am avut de data aceasta, prieteni. Sunt curioasă ce ne poate aduce cartea cu numărul patru din cadrul proiectului nostru! Până atunci, vă zic cu drag:
Spor la citit și la descoperit,
Andra🌿
Ochii tăi m-au văzut, Sjón, traducerea din limba engleză Anca Băicoianu, Editura Niculescu, 2008
Text: Andra Staicu Instagram: @casa_din_cuvinte Facebook: Casa din cuvinte Acest blog este protejat de Legea Drepturilor de Autor. Preluarea pentru uz personal sau comercial a textelor se poate face numai cu acordul scris al autorului și menționarea sursei prin link.
Casa din cuvinte 
Leave a Reply