Îl știi pe Trevor Noah? Poate îți este cunoscut din lumea stand-up comedy; are un canal YouTube destul de amuzant! Este, de asemenea, și prezentatorul emisiunii americane “The Daily Show”. E comic și simpatic și eram curioasă să citesc cartea scrisă de el.
”Born a crime” marchează oprirea cu numărul nouă pe harta celor 44 de cărți din țări diferite pe care mi-am propus să le citesc. Este, de asemenea, și primul audiobook din cadrul proiectului.
Deși am renunțat la Audibile (nu am reușit să mă adaptez la ideea de a citi în format audio) mă bucur că am ascultat această carte narată chiar de Trevor. Îi cunosc glasul și inflexiunile vocii din spectacolele de stand-up și tonul poveștii mi-a devenit repede familiar. Transmite energie, imprimă realism și un tempo rapid acțiunii, face întâmplările să pară că se desfășoară chiar acum sub ochii tăi. E spumos!
Cartea, autobiografică, prezintă copilăria autorului în Africa de Sud în timpul apartheidului și după acesta. Deși analizează și evidențiază greutăți, nedreptăți și realități absurde, o face îmbrăcând situațiile în haina unor povești de multe ori amuzante. Temele principale sunt foarte serioase, dar perspectiva de prezentare rămâne într-o anume măsură relaxată.
Unele din temele principale ale cărții sunt: discriminarea, segregarea și rasismul precum și violența domestică sau rolul femeii în societatea africană.
🗝Titlul cărții “Born a crime – stories from a south african childhood” face referire la povestea autorului, născut în afara legii. Trevor s-a născut dintr-o mamă de culoare și un tată alb. Legătura celor doi, aparținând a două rase diferite, era ilegală în timpul apartheidului și urma să fie aspru pedepsită dacă avea să fie descoperită.
Copilul are pielea prea închisă la culoare pentru a se considera alb și prea deschisă pentru a face parte din grupul celor de culoare. Nu își găsește locul și are senzația că nu aparține niciunde. Sentimentul apartenenței este deseori discutat în carte.
🗝Apartheidul (din apart – hood) a împărțit populația Africii de Sud în patru mari categorii: albi (având toate beneficiile deși erau minoritari numeric), indieni, metiși/rasă mixtă (coloured) și negri (aceștia având cele mai puține drepturi și fiind dezrădăcinați și segregați în zonele cele mai nefertile și neprielnice).
Cartea conține nenumărate relatări despre absurditatea acestui sistem.
E o zi ca oricare alta când tu, un bărbat cu aspect asiatic, decizi să te așezi pentru puțină vreme pe o bancă în parc. Știi că este destinată doar albilor și simți un nod în gât când observi că se îndreptă spre tine un polițist nervos. Te ia agresiv la rost, așa că scoți actele și te prezinți: ești japonez. Polițistul îți urează o zi bună și își continuă drumul.
Aceeași situație, doar să presupunem că actele tale arată, de data asta, că ești chinez. Urmează un cu totul alt deznodământ, unul deloc plăcut pentru tine. Vei fi pedepsit.
Explicația? Ca să nu îngreuneze situația administrativă adăugând alte categorii celor patru deja existente, pentru minoritățile de alte naționalități s-au creat subgrupe la categoriile mai sus prezentate. Pentru că Africa de Sud avea legături economice cu Japonia, japonezii au fost considerați subgrup în clasa albilor. Chinezii, în schimb, nu.
În poveștile sale Trevor scoate deseori în evidență astfel de întâmplări ilogice și discriminatorii.
🗝Pe lângă istorisirile despre apartheid găsim multe elemente de cadru care pictează în culori vii realitatea istorică, socio-economică și culturală din Africa de Sud.
Aflăm astfel, cu interes, despre existența unui număr mare de grupuri etnice și despre o parte din credințele și obiceiurile acestora. De exemplu rolul bărbatului și al femeii și tipul de relație existent între aceștia diferă în funcție de grup.
Și nu doar obiceiurile diferă, dar și limbajul în sine. În Africa de Sud sunt 11 limbi oficiale. Este posibil să fii complet neajutorat în anumite situații dacă faci parte dintr-un grup etnic mai mic și nu ai învățat limba grupurilor majoritare. Aflăm că populația zulu și xhosa sunt cele mai numeroase și că Trevor face parte din grupul xhosa.
Informațiile sunt ascunse în cadrul poveștilor, ceea ce le face să fie ușor de aflat și plăcut de reținut. Este o carte alertă, plină de viață și abundă în relatări care îți stârnesc interesul.
🗝Pentru mine partea cu adevărat savuroasă a fost stilul de prezentare a Cartierului Alexandria, zonă rău famată unde se făceau tot felul de mișmașuri. Întâmplările se revarsă din căști, chiar în mijlocul camerei tale; ești transportat. Aici el e mereu în mișcare și se străduiește să facă fel de fel de mici afaceri. În agitația constantă de a produce bani, tânărul Trevor are senzația că se mișcă și că înaintează în viață. La un moment dat îl va frapa conștientizarea: bate pasul pe loc. Înțelege că este prizonier concepțiilor din cartier și că a pierdut viziunea de ansamblu. Închis în același spațiu, interacționând cu aceiași oameni, nu mai vede lumea din afara și își raportează progresele la valorile din cartier.
Mi-a plăcut partea aceasta pentru că se aplică și societății actuale: avem o senzație, iluzorie, de mișcare (facem atât de multe); dar ceea ce facem nu e cu adevărat relevant pe termen lung pentru noi, pentru sufletul nostru. În realitate nu avansam spre ceea ce contează pentru noi, ci doar ne agităm pe loc luptându-ne cu lucruri nesemnificative.
🗝Peste toate se creionează puternic portretul mamei: încăpățânată, curajoasă, independentă. Cartea îi este dedicată și admirația lui Trevor față de ea este clară. Deși este o carte autobiografică, figura mamei se întregește mai clar, mai bine definită și cu mai multe nuanțe chiar și decât figura autorului.
🗝Cartea nu este structurată într-un mod neapărat cronologic. Salturile în timp nu urmează niciun pattern în dansul lor ușor obositor pe linia timpului.
Asta se întâmplă pentru că autorul a grupat poveștile în categorii care subliniază anumite idei. Poate că delimitarea cronologică ar fi ajutat la înțelegerea mai bună a personajului și mai ales a devenirii sale. Ar fi făcut mai clară ordinea evenimentelor care au condus la diverse acțiuni.
Vraja poveștii e pusă câteodată în pericol de trecerea de la întâmplările prin care trece copilul și tânărul Trevor la vocea prea prezentă a adultului-narator. Poveștile vin la pachet cu concluziile adultului, vor să explice, să educe poate.
🗝Ce e important însă este că avem o carte interesantă, valoroasă prin radiografia detaliată pe care o face Africii de Sud. Eu zic că e o lectură ce merită descoperită!
Born a Crime: Stories from a South African Childhood, Trevor Noah
Pe data viitoare dragii mei cititori! (sunteți măcar 2, da? Ca să pot folosi pluralul!😅)
Spor la citit și la descoperit!
Cu drag,
Andra🌿
Content writer: Andra Staicu Instagram: casa_din_cuvinte Facebook: Casa din cuvinte Acest blog este protejat de Legea Drepturilor de Autor. Preluarea pentru uz personal sau comercial a textelor se poate face numai cu acordul scris al autorului și menționarea sursei prin link.
Casa din cuvinte 
Leave a Reply